Povesti Audio
Povesti Audio
Povesti Audio
weleda

Povestile tale

Nu uita sa ne trimiti POVESTEA TA pe adresa: povesti@gradinapovestilor.ro

Jurnalul omidutei revoltate

de Rosca Ruxandra

Eu sunt omiduta Uta si sunt foarte, foarte revoltata. De ce noi omizile suntem nedreptatite de acesti fluturi neseriosi si obraznici? Noi avem drepturi egale. Pâna acum am rabdat ca niste sclave. Dar acum ne-am decis sa facem un mitting. Pai ce înseamna asta?! Fluturii acestia se cred ei mari si tari!

Dar, în curând o sa devin si eu fluture. Atunci o sa le rup aripile acestor îngâmfati. O sa ne razbunam. O sa vada ei cine de cine depinde.

Nu o sa mai repete întruna ca ei au mult mai multe drepturi. Fluturii ne dispretuiesc pentru ca ne târâm. Ne privesc de sus. Sunt niste tirani.

O sa le dovedim noi ca avem dreptate. A, dar ce ma bucur când vreun copil le face câte ceva. Si-o merita. Deci, eu una nu mai suport! Eu si cu celelalte omidute ne-am compus si un imn al libertatii. Se numeste “Dorim respect”. Îl vom cânta pe strada. Mama, ce o sa mai râdem de fluturi atunci când le vom rupe frumoasele aripi!… Prietena mea, omiduta Ami, este organizatoarea consiliului omidutelor. Cel mai important este ca fluturii nu stiu nimic despre asta. Noi complotam împotriva lor. Abia astept sa ies pe strada si sa strig în gura mare:”Libertate, libertate, noi vrem libertate!”.

Si o sa ne mai razbunam mâncând frunzele plantelor pe care se asaza fluturii. Asa nu o sa mai aiba flori pe care sa se aseze. Copiii nu vor mai gasi nici un fluture dimineata.

Dar ia uite, ce minune! Ce aripi frumoase mi-au crescut! Acum sunt si eu fluture. Am libertate! Dorinta mi s-a împlinit! Dar tot o sa ma duc la mitting. Mittingul este împotriva nedreptatii, nu împotriva fluturilor! Când o sa am si eu omizi, întotdeauna o sa le respect drepturile. Dar ce asta? Ah…O pagina de jurnal ...


Rosca Ruxandra, Scoala Generala nr. 3, Rovinari, judetul Gorj

Jurnalul fluturelui disperat

de Rosca Ruxandra

Sunt un fluturas dragalas în impas. Copilul meu, omiduta Uta, e pe cale sa devina si ea fluturas. Dar ea nu stie asta. I se pare ca noi, fluturii, suntem prea îngâmfati, prea exigenti, ca facem pe sefii.

Omiduta mea nu suporta sa i se comande. Sa i se spuna ce-are de facut. Bombane într-una, când cu voce scazuta, când tare. Ameninta ca suna la Protectia Omizilor. Ba am auzit-o si ca se organizeaza în nu stiu ce formatiune...

Ea nu întelege de ce nu i se respecta dreptul la libera exprimare. Iar eu îi explic pe toate tonalitatile ca daca o ascult nu înseamna ca o sa si fac orbeste tot ce spune. Ea e o omiduta jucausa si flamânda, nu-i sta ei capul la treburile serioase ale polenizatului si ale dansului ! Ea trebuie sa-si vada de dezvoltarea ei, de cheful ei nebun dupa frunze, nu le stie ea pe toate. Democrata mea omiduta e cam naravasa ... În curând va deveni fluturas. Atunci eu voi deveni o bunicuta.

Oare ce fel de nepoti îmi va aduce pe lume Uta mea? Si ei îsi vor urla drepturile? Despre obligatii nu vorbeste nimeni?


Rosca Ruxandra, Scoala Generala nr. 3, Rovinari, judetul Gorj