E primavara. Atmosfera e ca de poveste. Fluturii, ca niste palme care aplauda florile, zboara jucausi prin aer. Copiii au iesit si ei sa se joace. Parca toata natura e cuprinsa de o vraja dulce.

Si pe terenul de tenis, unde au iesit la un joc Puterea si Rabdarea, e vraja. Dar o vraja rea, semanand cu vrajba. Rabdarea, fiind mai indemanatica si mai concentrata pe joc, bineinteles avea punctaj mult mai mare decat Puterea. Aceasta din urma, bazandu-se pe fortele ei, nu fusese atenta la traiectoriile mingii caci turuia intr-una. Deci, infuriindu-se, Puterea ii zise Rabdarii, care daca ar mai fi castigat si urmatorul game ar fi fost de-a dreptul casapita de adversar:

- Acum ca mai ai putin si castigi, te crezi importanta, nu? Haide sa-ti spun cateva din multele calitati pe care le am.

- Nu a spus nimeni ca ma cred importanta! protesta Rabdarea modesta.

- Eu, spuse Puterea, parand ca nu a auzit protestele molcome ale Rabdarii, ii fac pe cei care ma poarta sa fie invingatori cu totii, ceilalti sa ii respecte si sa le faca voile. De frica batailor sau a hotararilor severe, ce nu faci? Orice, numai sa scapi teafar. Eu ii avantajez si pe cei care au muschi, dar si pe cei care sunt inalti in grade. Cei mari ii pot invinge pe cei mici cu ajutorul meu! Dar tu cu ce ajuti oamenii?

- Eu ii ajut pe cei mici sa poata rabda pe cei puternici care ii tiranizeaza. Iar acum hai sa jucam!

Si trecura la ultimul game. O lua inainte Puterea. Dar, pe cand ea se si inchipuia invingatoare, Rabdarea o ajunse din urma si o batu mar. Tocmai atunci, intrau in teren cativa copii, dintre care unul mic si neajutorat. Cei puternici se asezara la fileu sa joace un meci. Cel mic se apropie de ei si le spuse:

- Va rog frumos, ma lasati si pe mine sa ma joc cu voi?

- Ia uite, piticania, vrea el sa se joace cu noi, care suntem mai mari si mai puternici decat el. Du-te de aici, daca nu vrei sa te faci bucati! zise unul din baieti.

Copilul nu zise nimic. Se aseza pe o bordura si privea tacut spectacolul mingilor. Vazandu-l ce atent se uita la meci, alt baiat caruia i se parea ca insistenta copilului e obraznica, se supara si incepu sa il loveasca. Copilul incasa loviturile fara sa spuna nimic. Dar, tocmai cand primea el palmele acelea usturatoare, un adult intra in teren, si cand vazu ce se intampla , se apropie de bataus si-i spuse:

- Pai asa stii tu sa te porti cu ceilalti copii? Ia lasa-l pe copilul acesta in locul tau, iar tu du-te acasa, batausule!

Mergand spre casa, Rabdarea ii spunea Puterii care asistase la toata scena vizibil nemultumita:

- Vezi acum, ca cei pe care ii ajuti tu sunt intotdeauna rai si egoisti?! Pe cand cei ajutati de mine sunt buni si rabdatori, si au mereu de castigat.

-Sfarsit-